Primul lucru pe care vreau să vi-l mărturisesc este că acest editorial s-a născut din ceea ce ar fi trebuit să fie 1 paragraf privitor la conținutul online și pe care începusem să-l scriu pentru articolul Cristalele Ascendentului Zodiacal. În timp ce informațiile se așezau în pagină, a apărut și titlul–Care este adevărul?! În acel moment am simțit că paragraful prinde o viață de sine stătătoare și brusc am înțeles de ce era nevoie să devină un editorial.
Pe scurt, rândurile care urmează vor aduce lumină cu ajutorul unor explicații pe înțelesul tuturor despre felul în care ne sunt servite pe tavă informațiile pe care le căutăm online. În plus, veți înțelege de unde și cum apar informații false și contradictorii, cât de ușor putem fi manipulați și de ce avem nevoie să fim circumspecți atunci când este vorba de conținutul online de orice tip. Acestea fiind spuse, vă invit să descoperiți răspunsul meu la această întrebare. La final, cântăriți, analizați, filtrați și concluziile le trageți voi.
Conținutul online
Definiție și roluri. Motivație și interese. Viață proprie, control și responsabilitate.
Mai întâi de toate, hai să lămurim ce înseamnă conținut! Primul aspect ține de formă, altfel spus, poate fi un text, o imagine, un grafic, o animație, un tabel, o postare de Instagram, un video etc … totul este conținut. Este atât online, cât și offline! În ambele cazuri, menirea lui este de a spune o poveste, transmite un mesaj, iar pentru o afacere este chiar un activ important, având un rol esențial în crearea și menținerea brand-ului.
Pe de altă parte, conținutul online/ informațiile creează relații, iar relațiile se bazează pe încredere, și, în ultimă instanță încrederea generează și venituri. Iar, dacă te întrebi cum este posibil ca un conținut online să creeze relații bazate pe încredere, răspunsul este simplu—prin rolurile pe care le îndeplinește:
- Răspunde întrebărilor tale, ale clienților sau angajaților
- Inspiră, distrează și relaxează
- Motivează și conduce/ determină o acțiune
- Ghidează în luarea deciziilor
- Gestionează așteptările noastre la anumite produse, servicii etc
Pentru adevărații creatorii de conținut —original, ar adăuga unii, acesta este un angajament pe termen lung. Nu este ceva ce bifezi de pe o listă și gata. Nu apare dintr-o dată și nici în 2 secunde! În spatele unei postări de Instagram se pot ascunde ore de muncă sau câteva minute.
Conținutul online nu știe cum să aibă grijă de sine! Odată publicat are o viață proprie, dar care nu-i mai aparține în totalitate și nici nu o poate controla. De ce? Pentru că aici intervenim noi, utilizatorii lui (users) care îl iubesc sau nu, îl distribuie, îl critică, îl modifică/ alterează/ completează, îl scot din context, sau, din contră, îi dau un cu totul alt context etc. Altfel spus, dintr-un motiv sau altul, punem în mișcare și folosim voința, interesele personale, creativitatea, cunoașterea, discernământul, abilitățile tehnice pentru a-l folosi așa cum ne dorim.
Un adevăr evident
Da, este adevărat! A căuta un anumit tip de conținut online este simplu și la îndemână, incomparabil mai rapid decât a căuta în bibliotecă. O putem face de oriunde și la orice oră, pentru că pentru cei mai mulți telefonul mobil nu mai este un simplu accesoriu, ci un „non-stop must have”.
După cum bine știți, la o simplă căutare pe Google după un cuvânt cheie sau o expresie de tipul cristale pentru Gemeni, ce este Sinele Superior, Constelații Familiale, rugăciune pentru liniște sufletească, sau orice altă sintagmă, veți primi sute de rezultate, iar informațiile pot diferi mult de la un autor la altul—presupunând că există unul și nu este un material (conținutul online/ informații online) mai mult sau mai puțin inventat. Evident, acum apare confuzia, dar și întrebări firești precum: „Care este adevărul?”, „Și eu pe cine să cred?”, „Cine are dreptate?”. Că să aduc ceva mai multă claritate, voi apela la experiența personală acumulată în peste 20 de ani de activitate profesională care este sinonimă cu multe roluri pe care le-am gestionat—deseori învățând din mers lucrurile pentru că nu existau mentori sau cursuri, în industria online.
Cedarea controlului - Adevărul ascuns la vedere!
Câteva cuvinte despre adevărul pe care știm, dar îl ignorăm.
Nu mă voi feri să spun că da, din perspectiva mea, manipularea rezultatelor privitoare la conținutul online este un dat și ar fi bine să-l avem întotdeauna în vedere. Și, iată de ce afirm acest lucru. Scopul căutării este principalul motiv pentru care un utilizator (user) interacționează cu un motor de căutare/ sistem de căutare a informațiilor (Kim, 2009). În fond, nimeni nu caută degeaba, fără a avea o motivație. Din rolul de căutători de conținut online, cu toții sperăm să găsim ceva, dar una dintre diferențe este dată de tipul intenției noastre. Literatura de specialitate (Marchionini, 2006) consideră două tipuri, două modele de căutare a unei informații sau tip de conținut online:
- Căutare specifică (lookup) — definită de un scop precis, un obiectiv clar al căutării (ex. data de naștere a compozitorului George Enescu, prețul televizorului Samsung LCD Samsung cu diagonala de 80 cm etc);
- Căutare exploratorie (exploratory) — spre deosebire de căutare de tip lookup, aceasta este mai degrabă centrată pe achiziția de cunoaștere cu privire la un anumit subiect (White & Roth, 2009).
Practic, motorul de căutare joacă un fundamental în ceea ce voi numi vizibilitatea informației. Acesta acționează din rolul de „portar” (Machill, Beiler și Zenker, 2008). Apelând la o comparație, putem spune că filtrarea informațiilor disponibile privitoare la un subiect anume, făcută în mod tradițional și offline într-o bibliotecă, unde noi, cei care investigăm un subiect controlăm selecția finală a informațiilor, este înlocuită de o filtrare automatizată, care însă acum este în primul rând, controlată complet de către o platformă tehnologică. Așadar, cedăm total și necondiționat controlul „portarului”.
Algoritmii cei de toate zilele, atotprezenți și atotștiutori
Prima clarificare sau al doilea adevăr
Algoritmii sau criteriile după care motoarele de căutare afișează rezultatele ne pot duce către articole sau alt tip de conținut online (ex. video, grafice, rapoarte), care nu au neapărat un grad ridicat de adevăr, ci doar sunt extrem de bine optimizate din punct de vedere SEO. Și, da, mai nou bugetele de publicitate plătită de către clienți au și ele o anumită greutate. Acești numeroși algoritmi folosiți de motoarele de căutare suportă periodic schimbări și sunt mai mult, mai puțin sau chiar deloc cunoscuți publicului larg. Combinația dintre algoritmi și expresia pe care o folosiți va genera rezultate diferite, iar uneori chiar irelevante pentru ceea ce cauți. Din nou, este adevărat că aici contează și nivelul de cunoștințe pe care-l ai despre informația/ subiectul/ tema căutată, intenția de căutare, cum cauți (adică, combinația de cuvinte) etc.
Pentru cei care lucrează în acest domeniu, lucrurile stau cu totul altfel, dar nici ei nu pot pretinde că știu sau înțeleg totul despre acești algoritmi și cum funcționează. Ca fapt divers, în 2023 și 2022, Google a efectuat aproximativ 20 actualizări. (Bhor, 2024) Așadar, acest lucru și explica lipsa unei garanții a rezultatelor pe care le pot obține sau dacă o acordă, vine cu anumite cerințe și pretenții. Aceia dintre voi care au fost puși în postura de a lucra cu specialiști SEO sau care coordonează proiecte de comunicare și promovare online, știu bine despre ce vorbesc.
Revelație despre comoditate
68.7% = 3 link-uri care contează și ne satisfac o dorință
Parafrazând citatul de mai sus, voi spune că spre deosebire de adevăr (relativ sau nu), conținutul online se schimbă, se transformă, primește conotații și sensuri noi, în funcție de context, parametri, algoritmi, intenție și câte și mai câte.
Nu voi intra în multe detalii tehnice, dar aleg să vă prezint o statistică extrem de relevantă și care s-ar putea să vă facă mai precauți pe viitor. Un raport FisrtPageSage (2024), afirmă că primele 3 rezultate ale unei căutării organice Google primesc mai mult de două treimi (68,7%) dintre toate clicurile de pe pagina de căutare Google. De asemenea, un alt raport detaliat Backlinko, publicat în decembrie 2024, menționează faptul că primele 3 link-uri/ rezultate afișate pe prima pagină ca urmare a unei căutări, cumulează împreună 54.4% dintre clicurile utilizatorilor.
Dintre aceste rezultate, primul link organic din prima pagină de rezultate afișată de motorul de căutare avea în 2023 trecut o rată medie de clic (CTR) de 27.6%, iar cel de-al doilea și al treilea rezultat 15.8% și 11%. Restul pozițiilor de pe prima pagină înregistrau rate cuprinse între 8% și 2.4% (poziția 10), rareori oamenii uitându-se pe următoarele pagini de rezultate. Mai exact, doar 0,63% dintre persoanele care efectuează căutări pe Google au dat clic pe un link listat pe pagina a doua de rezultate.
Mă trec toți fiorii, când mă gândesc cât de ușor comoditatea și aparenta eficiență, deschid ușile manipulării și superficialității, determinându-ne să acționăm în direcții contrare adevărului dinlăuntrul nostru.
Pentru cei care au luat școala și educația în serios, amintiți-vă cum era când mergeați la bibliotecă, cum căutați referințe, făceați copii Xerox cărților sau cursurilor, sau câte ore petreceați acolo pentru a scrie un referat. O mică mare diferență, nu-i așa? 🙂 Și, câte alte lucruri, care s-au dovedit ulterior utile, nu ați învățat în plus de ceea ce inițial vă îndemnase către bibliotecă?!
Răspunsul căutat sau despre calitatea conținutului
Valoare de adevăr, corectitudine, acuratețe, dar presus de toate discernământ atunci când evaluăm conținutul online
Cea de-a doua clarificare care are de-a face cu răspunsul la întrebarea „Care este adevărul?” are o legătură profundă cu calitatea informațiilor. Altfel spus, calitatea, corectitudinea, acuratețea, valoarea de adevăr a informațiilor furnizate într-un articol sau postare Social Media reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm.
În unele cazuri, conținutul unui articol poate fi un mix de informații culese „după ureche”, neverificate de cineva care cunoaște cât de cât subiectul, fără o documentare prealabilă din mai multe surse și așezate „să dea bine” sau să vândă un serviciu sau să facă vizibil un anumit produs. De asemenea, conținutul privitor la cristale un concept ezoteric sau personaj politic este o simplă preluare, traduceri mai mult sau mai puțin corecte, informații trunchiate sau scoase din context, poate chiar amalgam de informații culese din diverse surse. Și, din păcate, puțini autori sau jurnaliști verifică veridicitatea informațiilor. Trist, dar adevărat, volumul de articole, viteza și interesele primează, iar calitatea sau corectitudinea sunt detalii.
Iată de ce vă îndemn să verificați informații legate de autor și publicație, proprietarul domeniului, echipa redacțională, dacă articolul este semnat de un autor, dacă autorul are o scurt bio, dacă articolul are resurse bibliografice etc. Fiecare detaliu/ informație și toate împreună spun ceva despre calitatea conținutului online.
ChatGPT - cireașa inteligentă de pe tort
Fapte și date concrete
Dacă mai adaugăm în mixul de mai sus și „minunățiile Inteligenței Artificiale” sau cele ale mult îndrăgitului ChatGPT, care generează un text în câteva secunde în loc de ore și zile de documentare …
Incontestabil, știe foarte multe, gândește extrem de repede, scrie ce-i ceri, dar care sunt sursele lui de informații? Oare nu tot prin oameni vin aceste informații? Și, cine sunt aceștia, care le sunt intențiile reale?
Un alt lucru este cert! În ianuarie 2023, ChatGPT a depășit peste 100 milioane de conturi active (Lammertyn, 2024), devenind platforma cu cea mai rapidă creștere din istorie. (Gordon, 2024).
57% din conținutul online este generat de Intelingența Artificială
... și îngrijorările cresc nu fără motiv
Cercetătorii Amazon Web Services au realizat un studiu care sugerează că 57% din conținutul de pe internet în prezent este fie generat de Inteligența Artificială, fie tradus cu ajutorul unui algoritm AI. În plus, experții (Verhulst, 2023) estimează că 90% din conținutul online va fi generat de inteligența artificială până în 2026.
Pe de altă parte, Dr. Ilia Shumailov, Prof. la Universitatea Oxford, prezice „prăbușirea modelului” datorită efectelor de cascadă (Hurne, 2024). Astfel, dacă modelele AI precum ChatGPT, Gemini, Claude sau LLAMA sunt alimentate cu date care sunt în mare parte generate de AI (și adesea pline de erori), calitatea rezultatelor lor va avea de suferit. „Este ca și cum ai face o fotocopie a unei fotocopii. Erorile continuă să se înmulțească până când te trezești cu o grămadă de zgomot.”, explică profesorul.
Efecte secundare și pe termen lung
Ca și cum toate acestea nu erau de ajuns, avem de gestionat conștient o sumendenie de efecte secundare îngrijorătoare
Atenția, capacitatea de concentrare și memorare, abilitatea de a sintetiza/filtra informații și analiza, dezvoltarea cognitivă și emoțională, starea de sănătate … toate suportă efectele secundare ale dispozitivelor electronice și alte minunății precum televizorul, ceasurile inteligente sau consolele de jocuri. Intenționat am evitat să dau cifre, deși mi-am dorit, dar informațiile și cifrele asociate diferă extrem de mult, chiar dacă am luat în calcul doar studii științifice. Cert este că ele confirmă afirmația cu care debutează acest paragraf.
Există multe efecte ale telefoanelor inteligente și altele similare asupra corpului uman care nu sunt niciodată menționate. Aceste diverse dispozitive IT sunt adesea foarte aproape de corpul unei persoane. Prin urmare, pot avea și au efecte profunde asupra câmpului bioelectric uman. Factorul cheie în această dinamică tot mai intensă între om și tehnologie este durata interacțiunii zilnice. Cu alte cuvinte, a ridica un telefon mobil pentru a da câteva telefoane pe zi este un lucru; a fi legat de telefonul inteligent 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână este cu totul altceva. Aici se află una dintre cauzele principale ale reducerii capacității de concentrare. În plus, s-a constatat că expunerea constantă la telefoanele mobile în apropierea capului dar și a altor organe (ex. inimă, zona genitală) poate fi periculoasă pentru starea de sănătate.
„Creierul TikTok”
Deși nu sunt 100% de acord cu Einstein în afirmația lui este mult adevăr.
Mai nou, avem un nouă sintagmă utilizată de psihologi și psihiatri, care pe mine mă pune mult pe gânduri—„creierul TikTok”. Aceasta se referă la impactul pe care expunerea constantă la conținut rapid, de scurtă durată, îl poate avea asupra atenției, în special la tineri. (Guardinani, 2024). Pe măsură ce „creierul TikTok” devine predominant, se pune problema implicațiilor sale pe termen lung asupra dezvoltării cognitive și sănătății mintale a copiilor. Scăderea duratei de atenție ar putea avea efecte de o mai mare anvergură, de la performanțele școlare la interacțiunile sociale și starea de bine emoțional. Pentru cei care au răbdare și sunt curioși, am lăsat o notă la finalul articolului cu alte câteva informații/ date utile. Corelațiile le faceți voi!
… Și, uite cum lecția răbdării apare în alte manifestări specifice acelor zile.
Despre unul altfel de conținut ...
Câteva perspective extrem de personale
Ca aproape orice în această lume a polarităților, unde venim să învățăm printre altele și legea universală a echilibrului, tehnologia și conținutul online pot fi folosite în toate direcțiile și scopurile. Iată de ce simt să clarific un lucru.
Acest articol nu este despre frici, ci despre conștientizare, despre a avea mai multă claritate și a folosi discernământul atunci când este vorba de conținutul online. Este despre a înțelege și asuma responsabilitatea pentru tot ceea facem sau nu.
A adopta atitudinea struțului care-și ascunde capul în nisip; a ne resemna pentru că nu putem face nimic; a ne rezuma la a susține că oricât de multe am putea face tot este prea puțin pentru cât ar fi nevoie; sunt trei abordări deloc sănătoase din punctul meu de vedere. Avem sădit în inima și în sufletele noastre, și cunoașteți în mod conștient modelul hristic. În ciuda greșelilor noastre, a renunțat El la noi vreodată?
Dacă mi-am făcut bine treaba, acum ai o altă perspectivă asupra modului în care funcționează conținutul online și cât de ușor ne putem înșela cu privire la ceea ce credem că știm sau că ar fi adevărat. Pentru cei care au fost și sunt preocupați de discuțiile din spațiul public privitor la aplicații de Social Media, imaginați-vă doar că mecanismele după care funcționează sunt similare.
Da, există experți în tehnologie care nu au renunțat la valorile personale sănătoase și nici nu au uitat noțiuni esențiale precum responsabilitatea socială, etica și deontologia profesională. Din păcate însă, soluțiile pentru aceste aspecte, pe care le-am adus în discuție, se lasă încă așteptate (nu că nu ar exista), iar în acest context, precauția este primul și cel mai important lucru pe care vi-l recomand.
Și, totuși, care este adevărul?
Înapoi la întrebarea inițială despre conținutul online SAU o scurtă recomandare de final
Așadar, orice informații online căutați, recomandarea mea este să deschideți bine ochii, să treceți peste presiunea de a rezolva cât mai repede, să învingeți comoditatea și să acordați timpul necesar. Nu uitați să treceți informațiile prin propriile voastre filtre—bunul simț, intuiția, sufletul, mintea și experiența voastră de viață, iar la final să păstrați doar ceea ce pentru voi este adevăr și servește binelui vostru suprem. Iar, ceea ce considerați că merită, dați mai departe, pentru că tot ceea ce s-a construit în această lume—spre bine sau nu, s-a construit pas cu pas, cărămidă cu cărămidă, an după an. Așadar, un gest, oricât de mic, contează în ansamblul unei construcții, oricare ar fi natura acesteia.
P.S. Explicație – Ilustrația acestui articol, precum și colajul de mai sus reprezintă o metaforă pentru modul în care se comportă conținutul online. În cazul în care nu știați, caracatița, o maestră a transformărilor, și una chiar extrem de inteligentă! Cele nouă creiere ale unei caracatițe conțin 500 de milioane de neuroni, așadar nu e de mirare că își poate găsi drumul prin labirint și că învață din greșelile altora. Și, unde mai pui că are autocontrol! Conținutul online se aseamănă foarte bine cu o caracatiță. Au multiple abilități similare: își adaptează forma, culoarea și mișcările în funcție de mediul înconjurător, alte prezențe și ceea ce urmăresc. Își folosesc diversele „tentacule” cu multă măiestrie.
Ca fapt divers, pentru documentarea, scrierea, redactarea și punerea în pagină a acestui articol au fost necesare mai multe de 30 de ore, întinse pe parcursul unei săptămâni, în condițiile în care cunosc bine tematica și posed abilități digitale peste medie.
Note relevante despre conținutul online și nu numai:
Cum spuneam, tot ce trebuie să faceți este să corelați rândurile lăsate de mine cu alte informații concrete, papabile și cât se poate de publice:
- 07:09 (ore și minute) timpul mediu zilnic petrecut de un român (16-64 ani) folosind internetul de pe orice device — Raportul Hootsuite (2022) mai precizează că din cele 7 ore, 03:41 ore sunt petrecute navigând de pe mobil, iar 03:28 de pe desktop/ laptop; românii (16-64 ani) sunt printre fruntași (66.8%, adică locul 6 din 47), când e vorba de căutarea online de informații despre brand-uri, produse și servicii înainte înainte de a cumpăra online
- Copiii, ecranele digitale, dezvoltarea creierului & altele — Urmăresc acest subiect de foarte mulți ani, dar am să mă limitez a menționa pe scurt câteva efecte negative menționate de Davenport (2023), care consolidează rezultatele a 17 lucrări academice și cercetări științifice, și și Muppalla, Vuppalati, Pulliahgaru & Sreenivasulu (2023). Pe scurt, în cazul copiilor și tinerilor, aceste ecrane digitale interferează și afectează cu orice: dezvoltarea căilor neuronale, dezvoltarea senzorială și motorie, tulburări de somn, dezvoltarea limbajului, atenție, concentrare și memorie, performanța academică, creativitate, obezitate, probleme emoționale, comportament agresiv, afecțiuni psihice (inclusiv depresie și anxietate).
- Nomofobia — Frica de a rămâne fără telefonul mobil și de a fi deconectat de mediul online se adaugă pleiadei de frici clasice (ex. frica de respingere sau de abandon, de sărăcie, de singurătate). Anxietatea, stresul și atacurile de panică sunt lucruri cu care se confruntă persoanele care suferă de această fobie. Și, se pare că Tinerii de până în 25 de ani sunt cei mai afectați de această fobie.
- Multiversul este posibil — Acum câteva zile Google a anunțat că chipul cuantic de ultimă generație Willow la posibilitatea ca noi să trăim într-adevăr într-un multivers (Neven, 2024)
Bibliografie - conținut online
- BHOR, Supriya (2024) — Decoding the Evolution of Google’s Search Algorithms: A Comprehensive Timeline, Digital Marketer’s Digest; https://www.linkedin.com/pulse/decoding-evolution-googles-search-algorithms-timeline-supriya-bhor-2kaof/
- BLOOMSTEIN, M. (2012) —Content Strategy at Work: Real-world Stories to Strengthen Every Interactive Project. Morgan Kaufmann Publishing.
- BOGDAN, A.M. (2020) — Why Companies Fail to Understand Content https://businessbooster.ro/category/content-strategy/
- BOGDAN, A.M. (2015) — A Content Story for FOCS and Their Friends, https://businessbooster.ro/content-story-for-focs-and-their-friends/
- DEAN, Brian (2024) — Here’s What We Learned About Organic Click Through Rate, Backlinko.com; https://backlinko.com/google-ctr-stats
- GORDON, Cindy (2023) — ChatGPT Is The Fastest Growing App In The History Of Web Applications; Forbes Magazine; https://www.forbes.com/sites/cindygordon/2023/02/02/chatgpt-is-the-fastest-growing-ap-in-the-history-of-web-applications/
- GUARDINANI, (2024) — TikTok Brain: The Declining Attention Spans of Our Kids; Philadelphia Integrative Psychiatry. https://phillyintegrative.com/blog/tiktok-brain-the-declining-attention-spans-of-our-kids
- KIM, J. (2009) — Describing and predicting information-seeking behavior on the web. Journal of the American Society for Information Science and Technology (JASIST), 60(4), pp.679–693.
- LAMMERTYN, Martina (2024) — 60+ ChatGPT Facts And Statistics You Need to Know in 2024; https://blog.invgate.com/chatgpt-statistics
- HURNE, Marco, Von (2024) — 57% of the internet is AI generated and causes model collapse; https://www.linkedin.com/pulse/57-internet-ai-generated-causes-model-collapse-marco-van-hurne-bgsqe/
- RUDER, D. B (2019) — Screen Time and the Brain, Harvard Medical School; https://hms.harvard.edu/news/screen-time-brain
- MUPPALLA, S.K., VUPPALAPATI, S., PULLIAHGARU, A.R. & SREENIVASULU, H. (2023) — Effects of Excessive Screen Time on Child Development: An Updated Review and Strategies for Management, National Library of Medicine; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10353947/
- NEVEN, Hartmut (2024) — Meet Willow, our state-of-the-art quantum chip; https://blog.google/technology/research/google-willow-quantum-chip/
- VERHULST, Stefaan (2023) — Experts: 90% of Online Content Will Be AI-Generated by 2026; https://thelivinglib.org/experts-90-of-online-content-will-be-ai-generated-by-2026/
- FIRSTPAGESAGE Report — Google Click-Through Rates (CTRs) by Ranking Position in 2024; https://firstpagesage.com/reports/google-click-through-rates-ctrs-by-ranking-position/
- HOOTSUITE Digital Trends Report (2022) — https://www.hootsuite.com/resources/digital-trends
