Este pentru al doilea an consecutiv când scriu despre portalul Poarta Leului, dar de această dată am simțit să-l prezint într-o manieră diferită. Așadar, așa că am decis să încep Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cer, și zeița Sopdet a cărei simbolistică în panteonul egiptean este profund asociată cu aceasta. Mai exact, era considerată personificarea stelei Sirius.
Cred că putem înțelege semnificația și potențialul portalului Poarta Leului înțelegând cele trei niveluri pe care conține: Leul — Soarele traversează semnul zodiacal Leu în fiecare (23 iulie-22 august) și semn guvernat de Soare; numărul 8 a cărui simbolistică acestuia numeroase semnificații cu note astrologice și numerologice; Sirius, altfel spus poarta care s-a deschis pe 28 iulie, cu punct energetic de intensitate maximă 8 august și închidere pe 12 august.
Cuprins
Sirius / Cea mai strălucitoare stea de pe cer
sistem stelar binar, parte din Constelația Canis Maior
Steaua Sirius se află în constelația Canis Major, o constelație sudică care se învecinează cu Monoceros, Lepus, Columba și Puppis. Acest amplasament explică și numele de Steaua Câinelui, sub care mai este cunoscut Sirius.
Această stea una dintre cele 10 stele din constelația Canis Major, alături de Adhara, Aludra, Amadioha, Atakoraka, Furud, Mirzam, Muliphein, Unurgunite și Wezen.
Vizual, Sirius pare a fi o singură stea, ea este un sistem stelar binar, format din două stele foarte apropiate una de cealaltă, cunoscute sub numele de Sirius A Steaua vizibilă cu ochiul liber se numește Sirius A (steaua vizibilă cu ochiul liber) și Sirius B. În Constelația Canis Maior, Sirius (așa cum se vede și-n prima imagine) este așezată în vârful nasului. Canis Maior este recunoscută de către Uniunea Astronomică Internațională (IAU) recunoaște ca una dintre cele 88 de constelații moderne.
Această imagine realizată de Telescopul Spațial Hubble prezintă Sirius A (în centru) alături de Sirius B (punctul minuscul din stânga jos) micuța sa însoțitoare stelară și mai puțin strălucitoare. Mai exact spus, calculele comunicate de NASA precizează că Sirius B este de aproximativ 10.000 de ori mai slabă ca luminozitate.
Cele două stele se rotesc una în jurul celeilalte la fiecare 50 de ani. Vârfurile de difracție în formă de cruce și inelele concentrice din jurul lui Sirius A, precum și inelul mic din jurul lui Sirius B, sunt artefacte produse în cadrul sistemului de imagistică al telescopului.
Dar, cum de strălucește așa tare Sirius? În primul rând, Sirius A, este situată la doar 8,6 ani-lumină de Pământ, fiind al cincilea sistem stelar cel mai apropiat cunoscut. În al doilea rând, este de aproximativ 25 de ori mai strălucitoare decât Soarele.
Există stele mai strălucitoare decât Sirius în ceea ce privește energia reală și puterea luminoasă, dar acestea se află la distanțe mult mai mari, fapt care face să pară mai puțin strălucitoare. Pe cerul nostru, doar Soarele, Luna, Venus, Jupiter, Marte și, uneori, Mercur strălucesc mai puternic decât Sirius. Dintre toate stelele, Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții și o depășește pe cea mai apropiată rivală a sa, Canopus, cu aproape două ori!
Sopdet / Personificarea stelei Sirius
Sothis, regina zeilor și stăpâna cerului; doamna tuturor stelelor și a începutului anului;
Sirius, cel de-al treilea element al triadei portalului Poarta Leului, joacă în rol fundamental în cosmogonia religioasă și mitologică egipteană deoarece această civilizație și-a construit, în sensul propriu al cuvântului, întregul calendar în jurul acestei stele.
Numele „Sopdet” este provine din cuvântul egiptean antic „spdt”, care înseamnă „ascuțit” sau „priceput”. Când cineva este numit „ascuțit”, nu poți să nu te gândești că este inteligent, aprig, foarte bun la ceva, că se evidențiază clar. Asociată cu steaua Sirius, poate fi văzută ca un punct evidențiat și strălucitor pe cer.
Foarte pe scurt, Sopdet se remarca ca zeiță stelară, fiind cunoscută pentru puterea sa și pentru fertilitatea sa, dar și prin asocierea și identificarea sa cu numeroase zeități, precum Isis, Hathor, Weret, Hekaw, Anokis și Bastet. În timpul Vechiului Regat era considerată zeița inundațiilor. Tot în acea vreme ea era cea care îl călăuzea pe regele decedat în viața de apoi, în timp ce în timpul Regatului Mijlociu a devenit o mamă sau o doică.
În panteonul egiptean, Sopdet—cunoscută la greci ca Sothis, era zeița care personifica steaua Sirius, având un rol esențial în calendarul și ciclul agricol bazat pe revărsarea Nilului.
Era partenera zeului Sahu, întruchiparea constelației Orion, și mama zeului Sopdu. Pe de altă parte, Sopdet și Sahu au fost asociați/ asimilați cu Isis și Osiris, iar Sodhu cu Horus.
Ceasul celest al Egiptului
Sopdet nu era deloc o zeiță minoră sau obscură, din contră, era o zeiță străveche, venerabilă și strâns legată de conceptul egiptean al ordinii cosmice (Ma’at). Cultul ei este mai vechi decât al multor zeități ulterioare, datând încă din Vechiul Regat (c. 2400 î.Hr.), când numele ei apare în Textele Piramidelor. Acolo, ea este invocată în vrăjile regale de înviere ca o stea călăuzitoare care îl conduce pe rege către viața de apoi.
Pentru a se asigura că inundațiile aveau loc așa cum trebuia, egiptenii i se rugau, îi aducea ofrande (păine, mâncare, bere, flori și alte daruri), desfășurau ceremonii și organizau chiar și mari festivaluri, pentru a se asigura că Sopdet este mulțumită. În cadrul unor procesiuni speciale, preoții și preotesele purtau statuile ei Sopdet pe străzi. De asemenea, începutul sezonului inundațiilor era marcat cu sărbătoare prin festivaluri cu muzică, dansuri și multă mâncare.
Anul Nou
Apariția lui Sopdet pe cerul dimineții de vară marca începutul lui Akhet, sezonul inundațiilor, ale cărui aluviuni fertile care făceau posibilă agricultura în valea Nilului. Acest fapt făcea posibilă supraviețuirea civilizației egipteană. Fiind văzut ca o reînnoire a creației și a vieții pe Pământ, egiptenii foloseau întoarcerea lui Sopdet (Sirius) ca reper pentru începutul Anului Nou.
Ciclul sotic de 1460 de ani
Influența lui Sopdet a fost profundă, deși subtilă. Ea a stat la baza calendarului egiptean, care se baza pe răsăritul ei heliacal. Anul de 365 de zile și marele „Ciclu Sotic” de 1.460 de ani au fost construite în jurul ei. Ea a legat cerul, pământul și lumea de dincolo prin ciclurile Nilului. Ea a reprezentat întoarcerea eternă, asigurând supraviețuirea Egiptului și legitimitatea cosmică a faraonului.
Așadar, cultul ei nu se axa atât pe temple grandioase sau pe un cler numeros, cât pe sincronizare, sincronicitate, reînnoire și cicluri celeste. În concluzie, lunând în calcul aceste manifestări ale zeiței, nu este de mirate că Sopdet era era ceasul celest al Egiptului.
Sopdet, cea cu multe fețe / Zeița cu cap de Leu
Așa cum se întâmplă deseori cu zeitățile panteonului egiptean, în arta și temple, reprezentările (formele) unei zeități sunt numeroase și uneori extrem de diferite. În plus, de-a lungul timpului anumite zeități au fost suprapuse/ asociate și chiar contopite, așadar reprezentările lor s-au transformat. Sopdet nu face excepție de la această regulă.
Considerată o zeiță stelară, cunoscută pentru puterea și fertilitatea sa, Sopdet a fost reprezentată sub diferite forme: ca om, vacă, șarpe cu cap de câine, șarpe cu cap de leu, zeiță cu cap de leu și sub formă umană, călărind în șa un câine:
Femeie purtând diverse simboluri
În mod frecvent, Sopdet este prezentată ca femeie, purtând deasupra capului diverse simboluri care au legătură cu rolurile sale: trei pene, discul solar, coroana din plante de papirus, discul cu stea, coroana hathorică, coroană albă cu două coarne de gazelă și steaua cu cinci colțuri.
Vaca întinsă
O altă importantă reprezentare a zeiței sodpet este vacă culcată fie cu având o plantă între coarne, fie aflându-se pe o barcă celestă. Este una dintre cele mai frecvent întâlnite, dar cu siguranță, dintre acestea, cea din camera hipostilă a Templului de la Dendera este cea mai cunoscută, impresionantă prin frumusețea sa.
Imaginea de mai jos este parte din impresionantul Zodiac de la Dendera, unde Sopdet este evident asimilată zeiței Hathor.
Femeia călare pe câine
În epoca romană este reprezentată ca Isis Sothis, adică o femeie călare pe un câine, acesta fiind animalul său simbolic. Este însoțită de însemnele sale regale (ex.discul solar, coarnele).
Sculptura de la Muzeul din Berlin este realizată din lut maro pal, acoperit cu un strat de argilă albă. Sopdet, purtând un veșmânt lung și pe piept nodul lui Isis, privește înainte, călare pe un câine. Mâna stângă îi odihnește pe poală, iar mâna dreaptă se sprijină pe un corn curbat. Pe cap poartă o coroană cu coarne și disc solar.
Șarpe cu cap de câine
La Muzeul din Berlin există sigiliu din cristal de carneol unde Sodper apare sub forma unui șarpe cu cap de câine.
Zeița cu Cap de Leu
Dintre toate reprezentările ei, cea de zeiță cu cap de leu, mi se pare relevantă în contextul portalului Poarta Leului.
În Templul Hibis apare ca zeiță cu cap de leu, așezată pe tron, în interiorul unui altar, și purtând o cobră pe cap (uraeus), simbol al regalității, autorității divine și protecției.
De asemenea, în Templul de la Dendera, pe unul din pereții sălii de ofrande, Sopdet este reprezentată sub forma unui șarpe cu cap de leu, care înconjoară cartușul regelui.
Sopdet și Sirius / O scurtă concluzie
De-a lungul mileniilor, concluzionează într-o cercetare academică, Prof. Mona Ezz Ali, Sopdet a purtat numeroase titluri: cea care aduce potopul la timpul său; stăpâna cerului; doamna tuturor stelelor, cea care se află la orizont; cea care se află deasupra tuturor zeilor; doamna începutului anului; Sothis, regina zeilor; doamna cerului, a pământului și a lumii de dincolo, stăpâna sufletelor vii ale zeilor; cea strălucitoare ca ochii, ascuțită ca un cuțit și cu trupul rezistent; regina spiritelor divine, suverană a stelelor, cea care răsare pe cer la începutul anului.
Cu atât de multe fețe, reprezentări roluri și identificări, nu este de mirare atenția pe care Sopdet o are în asociere cu Sirius, mai ales în apropierea portalului Poarta Leului.
Bibliografie
- Ali, Mona Ezz (2012) Goddess Sopdet in Ancient Egyptian. Journal of Association of Arab Universities for Tourism and Hospitality (JAAUTH). Vol. 20 No. 3, pp.15-42.
- Dougan, Neal (2025) Canis Major Constellation: The Greater Dog of the Night Sky. The Planets. https://theplanets.org/constellations/canis-major/.
- Jones, Trevor (2026) Sirius is the Brightest Star in the Sky. Astrobackyard. https://astrobackyard.com/sirius-star/
- NASA (2025) — The Dog Star, Sirius, and its Tiny Companion. https://science.nasa.gov/asset/hubble/the-dog-star-sirius-and-its-tiny-companion/
- NASA (2025) — Location of VY CMa on the Sky. https://science.nasa.gov/asset/hubble/location-of-vy-cma-on-the-sky/
- Newman, Jeff (2024) — Dogs, Raging Goddesses, and the Summer Solstice in Ancient Egypt. https://ancientnow.substack.com/p/dogs-raging-goddesses-and-the-summer
- Smith, Paul (2026) Egypt: Temple of Dendera. Paul Smith & Mick Palarczyk photography. https://paulsmit.smugmug.com/Features/Africa/Egypt-Dendera-temple
- Whitt, Kelly Kizer (2025) Canis Major and brilliant Sirius in the New Year. EartSky. https://earthsky.org/constellations/canis-major-the-greater-dog-sirius/
