O vorbă din popor spune că „După moarte ne facem toți moși.”, reamintindu-ne că prin această viață toți suntem trecători, că într-o zi ne vom alătura străbunilor. Așa cum poate intuiești, cuvântul „moși” vine de la „strămoși” și face o primă trimitere directă la străbunii noștrii trecuți în neființă și pe care cei în viață trebuie să-i onoreze, pomenindu-i în rugăciuni.
În Calendarul Popular, zilele dedicate „moșiilor” desemnează cele mai importante sâmbete de peste an, când se fac pomeniri sufletelor adormite. Pe lângă explicațiile religioase privind necesitatea acestor pomeniri există și o serie de credințe populare care vorbesc despre spiritele nemulţumite care pot bântui locurile și familiile care nu respectă tradiția, sau cele care se poate metamorfoza în spirite malefice.
Moșii din Calendarul Popular și Moșii din Calendarul Creștin-Ortodox
Este bine de clarificat că deși toate aceste patru zile de pomenire apar deopotrivă în Calendarul Popular și Calendarul Creștin-Ortodox, datele la care se serbează, pot diferi. Aceste diferențe au legătură cu faptul că Biserica, fie ea Ortodoxă, Catolică, Luterană sau protestantă, are un Calendar Liturgic propriu, organizat în jurul evenimente religioase, perioadelor de post, vieților sfinților, regulilor liturgice etc, incluzând sărbători cu dată fixă și dată variabilă (ex. Crăciunul, Paștele). Pe de altă parte, Calendarul Popular Românesc, care aparține culturii tradiționale și care păstrează vechi credințe precreștine, unele preluate și adaptate, reflectă viața omului de la sat, organizată în jurul îndeletnicirilor specifice vieții rurale și legătura omului cu natura. Mai concret, în acest calendar, sărbătorilor sunt stabilite plecând de la o structură a timpului organizată în funcție de anotimpuri sau munci agrare (ex. timpul semănatului, culegerea roadelor pomicole, culesului viei, transhumanța etc).
Așa se face că, în al nostru Calendar Popular, numit și Calendar Tradițional sau Calendar Agrar, întâlnim câteva sărbători în a căror denumire este integrat apelativul „moșii”. Mai jos găsiți cele patru zile de moși, așa cum sunt menționate în Calendarul Creștin-Ortodox:
- „Moșii de primăvară” — 9 martie, de ziua celor 40 de mucenici din Sevastia Armeniei („Ziua celor fără nume”); sărbătoare cu dată fixă, marcată cu cruce roșie;
- „Moșii de vară” — Sâmbăta de dinaintea Rusaliilor (Cincizecime); sărbătoare cu dată variabilă;
- „Moșii de toamnă” — În principiu, prima sâmbătă din luna noiembrie; în unii ani poate fi ultima sâmbătă din luna octombrie; în Calendarul Popular, Moșii de toamnă preced ziua Sf. Mare Mucenic Dimitrie;
- „Moșii de iarnă” — Sâmbăta premergătoare Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți și ziua în care se lasă sec de carne pentru Postul Sfintelor Paști; sărbătoare cu dată variabilă;
Ce se împarte în zilele de moși …
Biserica Ortodoxă a consacrat ziua de sâmbăta ca zi liturgică pentru pomenirea morţilor, în amintirea a şederii lui Hristos în mormânt, fiind , din punct de vedere teologic, ziua în care Mântuitorul a coborât în iad pentru a-i înălța pe cei adormiți. Acum se oficiază Sfânta Liturghie și slujba Parastasului, iar a unele slujbe (cum este miezonoptica), precum și în unele cărți de cult există cântări și rugăciuni special alcătuite și rânduite pentru pomenirea morților. În zilele de moși se mai fac și slujbe de pomenire și la cimitir.
De asemenea, în aceste patru zile de moși (Sâmbăta Morților) de peste an, credincioșii duc la Biserică pentru sfințire colivă, colaci, pâine, ulei, vin, bucate de post, fructe, etc. Apoi, odată sfințite acestea sunt împărțite pentru odihna sufletelor celor adormiți, împreună cu lumânări aprinse. Desigur, există și anumite cutume sau obiceiuri conform cărora se împart lucruri specifice:
- Împletituri dulci în formă de 8, numite mucenici, sfinţişori, brânduşei, măcinici ori brădoși se împart la Moșii de Primăvară;
- La Moșii de Toamnă (Sâmedru) se dau nuci și struguri;
- Piftie (răcitură), sarmale, plăcinte cu brânză sau plăcite poale-n brâu dau de pomană la Moșii de Iarnă.
În Calendarul de evenimente Dacanion vei găsi, actualizate periodic sărbătorile creștin-ortodoxe și cele populare. Tot aici am adăugat evenimente astrologice majore precum lunațiile și portalurile.
