Tradiția populară a botezat luna decembrie cu numele Undrea sau Indrea și tot aceasta ne mai spune că iarna începe pe 6 decembrie, de ziua minunatului Moș Nicolae. Așa cum poate ați văzut deja din alte articole dedicate lunilor anului, noi ne străduim să aducem împreună sărbătorile creștine și sărbătorile paralele. Astfel, vă oferim o perspectivă mai clară asupra modului în care în timp au coexistat și ajuns să se suprapună evenimentele sau momente semnificative păstrate în memoria ancestrală a neamului, obiceiurile sau tradiții păgâne cu sărbătorile Calendarului Creștin.
Cuprins
Luna Decembrie / Semnificații. Simboluri. Tradiții.
cu ger, colinde, moși înțelepți și preziceri
În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în 30 noiembrie. Luna Decembrie mai este numită și Neios (luna ninsorii) sau Luna lui Cojoc.
Din perspectiva curgerii timpului, așa cum este el înțeles și reflectat în Calendarul Popular, anul renaște, iar aceste lucru se vede în anotimpuri, lucrările agrare, obiceiuri și în chipul sfinților pictați în imaginarul colectiv:
„Timpul se naşte anual, se maturizează în vremea coacerii recoltelor şi apoi îmbătrâneşte şi moare, condiţie esenţială pentru reînceperea unei noi perioade calendaristice. în unele legende populare, între vârsta timpului calendaristic (zilele de la 1 ianuarie la 31 decembrie) şi vârsta sfinţilor, există o corespondenţă uşor sesizabilă.
Așa cum explică etnologul Ion Ghinoiu, pe măsură ce ne apropiem de sărbătorile de iarnă, sfinţii sfinţii se maturizează treptat, pentru ca „spre sfârşitul anului să domine generaţia sfinţilor-moşi: Moş Crăciun, Moş Ajun.”
Ziceri și preziceri din popor
Cărțile de etnologie și folclor amintesc o serie întreagă de ziceri și preziceri populare transmise din generație în generație, precum și alte recomandări sau interziceri lăsate nouă care trebuie respectate:
- Dacă în decembrie e ger bun, atunci va fi vară secetoasă şi călduroasă, iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală, vara va fi ploioasă.
- Când câinii latră la lună urmează ger mare.
- Gerul şi neaua din decembrie vestesc grâu mult.
- Indrea geros aduce an mănos.
1 Decembrie / Ziua Națională a României
108 ani de la Marea Unire. Zi de post cu dezlegare la pește.
La mulți, înțelepți și îmbelșugați ani, români de pretutindeni! 🙏 Să ne amintim că acum 108 ani, la 1 decembrie 1918, s-a împlinit Voința Unei Națiuni Unite în cuget, simțire, iubire și manifestare. Este ziua în care mai mult ca oricând ar trebui să ne reamintim și să cinstim neamul în care ne-am născut, străbunii și poporul, pământul românesc și patria.
„Această unire românească n-ar avea nici o valoare, dacă nu s-ar sprijini pe însăși conștiința noastra despre necesitatea ei, despre caracterul ei sacru, nezguduit, despre aceea că ea e astăzi, ceea ce nu înțelege o mulțime de lume, o condiție pentru existența însăși a poporului român."
Bine de știut — În această zi sunt pomeniți: (✢) Sf. Anastasia, mama Sf. Ier. Andrei Șaguna; Sf. Proroc Naum; Sf. Filaret cel Milostiv. * Zilele de 1, 2, 3 și 5 decembrie sunt zile de post cu delegare la pește.
6 Decembrie / Sf. Mare Ierarh Nicolae
Zi de post cu dezlegare la pește.
(✢) Blând și smerit cu duhul, mult îndrăgit de români și mare protector al copiilor, mamelor și al tuturor celor care-i cer ajutorul. Zi de mare sărbătoare când îl cinstim cu rugăciune și fapte pe Sf. Mare Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, cel supranumit „ocrotitorul copiilor”, „îndrumătorul fetelor”, „salvatorul marinarilor”, „ajutătorul săracilor” sau „apăratorul ortodoxiei”.
„În popor se spune că Sfântul Nicolae ţine paza soarelui, care, sătul de mers pe acelaşi drum şi scârbit de ce vede, vrea să fugă. Alţii spun că a fost podar, corăbier sau pescar şi că are darul de a-i ocroti pe cei ce merg pe ape. Este considerat ocrotitorul săracilor şi dătătorul de noroc al fetelor sărace la măritiş. De asemenea, se spune că el aduce zăpada, iar dacă ninge de ziua sa, va fi iama grea."
Așa cum facem de mulți ani, vă reamintim că în fiecare zi vă puteți închina la Mâna Sfântului Nicolae, așezată în racla de la Biserica Sf. Gheorghe-Nou din București (KM 0) ultima ctitorie brâncovenească.
Bine de știut — Zilele de 6 și 7 decembrie sunt zile de post cu dezlegare la pește.
12 Decembrie / Sfântul Ierarh Spiridon
Sâmbătă. Zi de post cu dezlegare la pește.
* Icoană Sfântul Spiridon (datată 1730-1740, Rusia, Galeria Uffizi.
(✢) Sf. Ier. Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni. Născut în cetatea Aschia (Cipru), în jurul anului 270 şi a trăit în zilele împăratului Constantin cel Mare (306-337) şi a lui Constanţiu (337-361). Sfântul Spiridon era un om simplu și smerit, păstor de oi, iar după moartea soției sale a fost ales episcop în Trimitunda, în apropiere de Salamina. Pentru că Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor, a fost numit făcător de minuni.
21 Decembrie / Solstițiul de iarnă
Conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, pe 21 decembrie 2026 avem întâlnire cu Solstițiul de iarnă. Acesta va avea loc la la 23:50, ora României, fiind cea mai scurtă zi din 2026, cu cea mai mică durată a luminii solare.
Solstițiul de iarnă marchează începutul oficial al iernii astronomice (spre deosebire de iarna meteorologică, care începe cu aproximativ 3 săptămâni înainte de solstițiu). Acesta are loc o dată pe an în fiecare emisferă: o dată în emisfera nordică (în decembrie) și o dată în emisfera sudică (în iunie). El marchează începutul sezonului de iarnă al fiecărei emisfere. Când o emisferă se află în solstițiul de iarnă, cealaltă se află simultan în solstițiul de vară.
24 Decembrie - 6 Ianuarie / Cele 12 nopți Sfinte
Ajunul Crăciunului. Colindatul. 12 zile cosmogonice.
Revenind la curgerea timpului din Calendarul Popular, este interesant cum practicile creștine și păgâne au coexistat, s-au suprapus, și uneori unificat, respectând însă dimensiunea ciclică și ritualică:
„Înnoirea timpului în Calendarul popular se desfăşoară după un ritual care, pentru a fi împlinit, necesită mai multe „zile cosmogonice". De pildă, moartea şi renaşterea Anului contemporan cuprinde un ciclu de 12 zile (25 decembrie - 6 ianuarie), intersectat la mijloc de momentul culminant al „tăierii" timpului, la miezul nopţii dintre Anul Vechi şi Anul Nou. Acesta este un timp condensat, o reducere simbolică a anului solar de 12 luni."
Aducem în discuție acest aspect pentru că, în tradiția creștină și spiritualitatea contemporană, 24 decembrie marchează prima zi din acea perioadă din an, cuprinsă între Ajunul Crăciunului și Bobotează, cunoscută sub numele de Cele 12 Nopți Sfinte. Pentru a pătrunde misterul acestor zile și nopți sacre (24 decembrie – 5 ianuarie) am apelat la perspectiva lăsată acum mai bine de 100 de ani de Rudolf Steiner. Mai jos găsești link-urile la articolele dedicate acestor zile.
"contemplare a ființei umane ca o stea care se desfășoară într-o biografie pământească."
Este ziua când la sate reîncepe colindatul în cete care variază ca dimensiune de la 2-3 colindători la câteva zeci. Spunem reîncepe pentru că obiceiul colindatului în tradiția populară nu este un specific exclusiv al sărbătorilor de iarnă. Cete de flăcăi și fete sunt prinși în obiceiul colindatul, sau dansuri ritualice în jurul focului pe parcursul anului (ex. Drăgaică, Rusalii, Focul lui Sumedru etc).
"El este un ceremonial complex, organizat de o ceată anume constituită, care transmite prin texte cântate sau strigate, numite colinde, şi, uneori, prin măşti, recuzită, dansuri, acte şi gesturi rituale, formule magice vestea morţii şi renaşterii divinităţii adorate, urări de sănătate, rod bogat, împlinirea dorinţelor în noul an, în special căsătoria fetelor."
Primele colinde de iarnă sunt cele care se aud dimineața cântate de copii pe ulițele satelor și astăzi străzile orașelor. Seara, alte cete de copii și tineri umblă cu Steaua. Umblatul din casă în casă durează toată noaptea de Ajun și continuă până când toată comunitatea este colindată, adică purificată și binecuvântată.
Bine de știut — În Ajunul Crăciunului este pomenită Sfânta Cuvioasa Muceniță Eugenia.
25 Decembrie / Nașterea Domnului Iisus Hristos. Crăciunul.
Sâmbătă, prima zi de Crăciun.
„Voi onora Crăciunul în inima mea şi voi încerca să-l ţin acolo tot anul.”
(✢) În fiecare an, în a douăzeci și cincea zi a lunii decembrie sărbătorim Crăciunul. Prăznuim Nașterea celei după trup a Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este cea mai iubită și așteptată mare sărbătoare creștină din calendar, când inimile tuturor se deschid parcă mai larg iubirii, dărniciei, compasiunii și faptelor bune. Este bine însă să ne aducem aminte, următoarele vorbe pline de înțelepciune care reflectă adevăratul sens al Crăciunului.
„Este Crăciun de fiecare dată, când îl lași pe Dumnezeu să îi iubească pe alții prin tine ... da, este Crăciun de fiecare dată când îi zâmbești fratelui tău și îi oferi mâna ta.”
27 Decembrie / Sf. Ștefan
Dumnică, a doua zi de Crăciun
În a doua zi de Crăciun îl prăznuim pe Sf. Ap., întâiul Mc. şi Arhidiacon Ştefan (✢), Primul Martir Creștin condamnat la moarte de către autoritățile iudaice din Ierusalim.
Sfântul Ștefan este unul dintre acei şapte bărbaţi „plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune”, aleși de Sfinții Apostoli, după Cinzecime, pe care i-au hirotonit diaconi.
Sfânta Tradiţie relatează că în vreme ce mulţimea îl ucidea cu pietre, sus pe Muntele Măslinilor, Maica Domnului și Sfântul Ioan, cel mai iubit dintre toți ucenicii Domnului Iisus Hristos, se rugau pentru Sfântul Spiridon. Trupul acestuia a fost îngropat în ascuns, iar aflarea sfintelor lui moaşte a avut loc în anul 415, fiind prăznuită la 15 septembrie. Ulterior, acestea au fost de la Ierusalim la Constantinopol (zi de pomenire 2 august).
Bine de știut — Tot în această zi este pomenit și Sf. Cuv. Teodor Mărturisitorul, cunoscut și sub numele de Teodor Graptul.
31 Decembrie / Odovania praznicului Nașterii Domnului
Ultima zi a anului 2026
Tradiția privește această zi ca pe un ceremonial de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, numindu-l Îngropatul Anului. O zi potrivită pentru a reflecta la anul care stă să se închidă și la dorințele pentru 2027.
„În această seară este aprinsă o lumânare de ceară curată și lăsată să ardă toată noaptea în fața icoanelor, … se crede că, în această noapte, se deschide cerul și oamenii pot cere lui Dumnezeu tot ceea ce doresc, pentru că li se vor împlini rugămințile.”
Tot în această zi sunt prăznuiți: (✢) Sf. Mc. Hermes; Sf. Cuv. Melania Romana.
Bibliografie articol
- Antonescu, Romulus (2021) — Dicționar de simboluri și credințe românești. Institutul Național al Patrimoniului. Direcția Patrimoniului Digital.
- Bănescu, Iuliana (2006) Obiceiuri tradiționale în România. Sărbători în imagini. Redactori: Mirela Paraschiv și Mihaela Ciorcilă. București. Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
- Ghinoiu, Ion (2017) — Calendarul Țăranului Român. Zile și mituri. — București. Editura Univers Enciclopedic.
- Ghinoiu, Ion (2003) — Sărbători și obiceiuri românești. București. Editura Elion.
- Marian, Sim. Fl. (1994) — Sărbătorile la Români, București. Editura Fundației Culturale Române.
- Olteanu, Antoaneta (2009) — Calendarele poporului român. București. Editura Paideia.
- Pamfile, Tudor (1997) — Mitologie românească. București. Editura All.
- Voronca, Niculita Elena (1998) — Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică. Iași. Editura Polirom
Note & Comentarii
- Actualizarea articolelor — Primele articole publicate pe acest site datează din decembrie 2016, când a fost lansat acest proiect editorial. De-a lungul timpul, acestea au fost actualizate, reorganizate, completate și reilustrate, în funcție de deciziile editoriale, interesul manifestat de către cititori și pentru a-și păstra relevanța. Astfel, articole precum Luna Decembrie, Luna Iulie, August, Septembrie, Octombrie, Luna Noiembrie sau alte sărbători/ evenimente din Calendarul Dacanion (ex. Postul Crăciunului, 7 Noiembrie – Ziua Sfântului Andrei) pot avea date de publicare vechi. În mod excepțional, modificăm data inițială de publicare, lucru care este precizat în Note, iar această decizie are legătură cu o serie de motive constrângeri tehnice sau funcționalitate.
- Zilele marcate cu cruce roșie (✢) reprezintă sărbători care reamintesc evenimente de mare însemnătate pentru lumea creștină, așa cum sunt Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, Nașterea Maicii Domnului sau Adormirea, Sf.Arh. Mihai și Gavriil, Floriile etc. Aceste zile vin cu program liturgic special și numeroase tradiții și cutume privitoare la muncile casnice sau legate de culturi, lucrări agricole etc. În principiu, sunt sărbători când nu se lucrează, dacă nu avem obligaţia de a merge la lucru. Zilele marcate cu cruce neagră (✢) reprezintă sărbători prin care onorăm cu rugăciune sfinţii, sfintele, mucenicii, martirii și anumite evenimente speciale. În astfel de zile se lucrează obişnuit. Diferenţa între sărbătorile cu (✢) şi (✢) este importanța și solemnitatea slujbelor. În Calendarul Dacanion, sărbătorile religioase sunt marcate cu cruce (✢) şi (✢).
- Este bine de știut faptul că în unele calendare de sărbători creștine, există și zile marcate cu cruce albastră (✢), indicând faptul că vorbim de sărbători locale (ex. Sfântul Dosoftei, Sfântul Arsenie Boca, Sfinții Martiri Brâncoveni și Doamna Maria Brâncoveanu etc).
- Detalii privitoare conținutul articolelor publicate pe Dacanion găsești în Politica Editorială.
