În tradiția populară, cea de-a doua săptămână din luna noiembrie sărbătorește pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, cei cu sabii și puteri ocrotitoare asupra oamenilor și a turmelor de oi. Aceasta este precedată de Săptămâna Miriștei—nume dat de în popor primelor 7 zile din luna noiembrie, pentru că în această perioadă se încheie însămânțările de toamnă și începe aratul miriștilor pentru însămânțările de primăvară.
Cunoscută în popor și sub numele de Capul Arhanghelului, Arhanghelul sau Năpustitul arieților, această sărbătoare este una dintre cele mai importante din calendarul creștin-ortodox.
Cuprins
Arhanghelul Mihail / care slobozește iarna
ce se spune în tradiția populară despre timp și anotimpuri
Biserica Ortodoxă îi onorează pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil e trei ori de-a lungul anilor, cea mai cunoscută fiind ziua de 8 noiembrie. Dar, în calendarul sărbătorilor creștin-ortodoxe găsim Soborul de primăvară (26 martie) și soborul de vară (13 iulie), dedicat Arhanghelului Mihail. Pe de altă parte, tradiția populară le dedică acestora 3 zile consecutive. Mai exact aceștia sunt serbați timp de trei zile (8-10 noiembrie).
- Prima zi (8 noiembrie) se numește capul Arhanghelului; mai este numită și Vara Arhanghelilor, vremea fiind mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii.
- a doua zi mijlocul Arhanghelului,
- iar a treia zi coada Arhanghelului.
Se spune că în această zi Arhanghelul Mihail, protectorul Lunii și Soarelui, cel despre care se crede că este primul „sfânt sfințit” de Dumnezeu, trimite pe lumea cealaltă vara și încet încet slobozește iarna. Iată cuvintele cu care, culegătoare și marea iubitoare de folclor, Elena Niculiță-Voronca redă această veche credință românească:
"Iarna e un iad; iadul e de la miezul nopței; și gerul îl dă Marmarca, stăpâna iadului și mama dracilor, femeia lui Scaraoțchi. Pe dânsa o ține Sfântul Mihail în frâu și dă gerul potrivit. este o cheie, ci deschide și sloboade, tot câte oleacă, de la început, ș-apoi cât trebuie; dar să nu fie Sf. Mihail, ar slobozi ger că ne-ar îngheța pe toți."
Sf. Arh. Mihail este cel care cu sabia sa de foc pânza norilor de grindină, care bat mai apoi câmpurile cu toate cele semănate. Pe de altă parte, împreună cu Sf. Arh. Gavriil și Sfântul Ilie, acesta aduce tunetele împotriva forțelor demonice. Sfântul Gavriil „poartă singur piatra”.
Arhanghelul Mihail, sărbătorit pe 29 septembrie
Din perspectiva tradițiilor populare creștin-ortodoxe, sărbătoarea din 8 noiembrie era ținută de către cei care își doreau tămăduirea bolilor, descoperirea lucrurilor pierdute și dezlegarea farmecelor și cununiilor. Mai mult decât atât, tradiția mai spune că între 8 noiembrie și Crăciun există o perioadă cuprinsă între 2-4 zile cu vreme bună, călduță, care este numită și Vara Iernii.
Pe de altă parte, Elena Rodica Colta, aduce în discuție perspectiva tradiției catolice și reformate cu privire la onorarea Arhanghelul Mihail și cred că merită menționată. Așadar, conform relatărilor sale, 29 septembrie deschide seria sărbătorilor de toamnă pentru că atunci este sărbătorit Sf. Mihai (Szent Mihály). În calendarul popular, ziua este legată de prosperitate, lucru datorat în parte şi faptului că, începând cu secolul al XV-lea, când s-a înfăptuit reforma calendarului, ziua este plasată la începutul Anului Nou Bisericesc.
Ne sunt relatate unele tradiții privitoare la previziunile vremii și schimbările din natură:
„Cel care după Sf. Mihai umblă cu pălărie de paie, de la acela să nu ceri sfaturi.”
„Cel care după Sf. Mihai se îmbracă ca vara, acela nu poate fi deştept.”
„După Sf. Mihai nici cu cleştele nu mai poţi să scoţi iarba.”
Ziua de 29 septembrie marca închiderea anului pastoral, iar păstorii trebuiau să finalizeze contractele stabilite la Sf. Gheorghe și să-și numere animalele. Deloc surprinzător, și-n tradițiile slovace, această zi este marcată de superstiții și ritualuri magice, așa cum vom vedea că se întâmplă și în tradițiile românești:
- spălatul era interzis, pentru că femeile care încălcau această regulă riscau să se rănească la mâini;
- dacă se călcau hainele, tot anul le-ar fi bubuit soba din cauza focului;
Înainte de răsăritul soarelui, femeile adunau în taină seminţe de klokoč, despre care se credea că aduc noroc în gospodărie şi în dragoste.
Dilemă / Gavriil, Gavril sau Gabriel?
Același Arhanghel și trei nume diferite, toate corecte ...
Arhanghelul Gabriel, Mesagerul Divin, Îngerul bunătății și Milostivirii lui Dumnezeu, este cunoscut ca fiind de mare ajutor deopotrivă părinților, mamelor și copiilor. De asemenea, el este cel care ajută pe toți cei a căror misiune personală în această viață implică arta și comunicarea.
Pe meleagurile românești Arhanghelul Gavriil este cunoscut sub numele de Arhanghelul Gavril sau Gabriel. Nu cred că poate fi pus un verdict în privința cărei variante este corectă. Important e că ne raportăm, ne rugăm la unul și același arhanghel purtător de lumină și aducător de vești importante.
Arhanghelii / Însoțitorii și păzitorii oamenilor
În tradiția populară românească, arhanghelii sunt „păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omenești firești, purifică prin post, conștiințele și asistă la Judecata de Apoi.
Artur Gorovei menționează faptul că ziua de luni este patronată în tradiția românească de Sfinții Apostoli Petru și Pavel sau Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil:
„Poporul zice că lunea este a sfinților îngeri sau voievozi și e bine să se postească, fiindcă, când moare omul, atuncea vine Sfinții Mihail și Gavriil, cari iau sufletul, cu milă și blânzi, iar nu mânioși.”
Mihail și Gabriel / Protectorii celor căsătoriți religios
finii cu daruri și colaci pentru nași
De Sf. Arh. Mihail și Gavriil, în unele zone ale țării, s-a păstrat până azi tradiția ca finii să-și viziteze nașii, dăruindu-le colaci și cadouri. Această tradiție are legătură cu o alta conform căreia, cele două lumânări ţinute de naşi la cununie sunt simboluri ale Arhanghelilor Mihail și Gavriil.
În tradiția iconografică a Bisericii Ortodoxe, cei doi arhanghelii sunt pictați pe două dintre ușile Sfântului Altar. Arhanghelul Gabriel poartă în mână crini albi ca semn al Bunei Vestiri, în timp ce Arhanghelul Mihail ține sabia de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la porțile Raiului.
Arhanghelii/ Purtătorii sufletelor oamenilor
Moșii de Arhangheli. Săptămâna Miriștei. Pomenirea morților. Luminatia.
Cartea Obiceiuri tradiționale din România – Sărbători în Imagini, apărută sub coordonarea mai multor autori, amintește că:
„În popor se crede că arhanghelii sunt cei care iau sufletele oamenilor când mor şi le duc la cer. Se spune că sub mâna Sfinţilor Arhangheli sunt oamenii – vii şi morţi. De aceea, în sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac moşii de toamnă.
Mai demult, când trecea un mort pe drum, se obişnuia ca aceia care aveau case pe marginea drumului să arunce trei căni de apă, spre biserică. Se credea că Arhanghelul care a luat sufletul omului îşi spală sabia în vasele lor cu apă.”
Pomenirea morților. Moșii de Arhangheli.
În sâmbăta de dinaintea sărbătorii Arhanghelilor Mihail și Gavriil, în satele românești se fac praznice pentru sufletul morților. Rudele împart de pomană pentru sufletul morților și pentru iertarea păcatelor acestora. Ofrandele date la pomană pentru morți sunt numite „Moșii de Arhangheli”, „Moşii de Hranghel” sau „Moşii de Toamnă”.
Fiecare om are datoria de a aprinde o lumânare pentru cei care au trecut în neființă fără lumină, iar aceasta le va fi „lumina de veci” în lumea de dincolo.
Luminatia
În Transilvania, Maramureș și Banat, această sâmbătă de pomenire este cunoscută și sub numele de Luminatia. Aceasta își are originea în sărbătoarea catolică a tuturor sufletelor, dar a fost adoptată indiferent de confesiunea locuitorilor, ortodocși, catolici sau protestanți.
Pe 8 noiembrie, se aprind însă lumânări și pentru cei vii, pentru sănătate și pentru a fi feriți de rele sau năpaste. Se mai spune că aprinzând lumânări pentru cei vii, drumul lor către lumea de dincolo va fi luminat și parcurs mai ușor.
Credincioșii citesc diferite rugăciuni și acatiste adresate celor doi arhangheli.
Mihail și Gavriil, patronii oilor
Turta Arieților. Turta Oilor. Năpustitul Areților.
În unele zone muntoase din Bucovina, Arhanghelii Mihail și Gavriil sunt recunoscuți ca patroni ai oilor. De ziua acestora, ciobanii sărbătoreau „năpustitul areților”, adică slobozitul berbecilor între oi, pentru împerechere. Pentru cei care nu știu, areții sau arieții sunt sunt berbecii despărțiti de oi.
Năpustitul Areților. Turta Arieților (Turta Oilor).
Așadar, în calendarul popular, pe 7 noiembrie, cu o seară înainte de sărbătoarea Sf. Arh. Mihail și Gavriil, se pregătește „Turta oilor” sau „Turta Arieților”. Aceasta este pregătită de către stăpânii acestor animale din mălai, apă, sare și uneori o mână de faină. „Turta Arieților” este un simbol de fertilitate și purtătoare de fecunditate.
Turta coaptă este aruncată în dimineața zilei de 8 noiembrie în țarcul oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor.
Tradiția populară spune că dacă turta cade cu fața în sus e semn de bucurie pentru ciobani. Altfel spus, se consideră că în primăvara următoare toate oile vor avea miei. Dacă turta cade cu fața în jos, nu e semn bun, pentru că înseamnă că primăvara nu va aduce dar bogat de miei oierilor.
Superstiții românești de ziua Sf. Arh. Mihail și Gavriil
În tradiția populară se spune că în această zi de 8 noiembrie este bine să nu faci o serie de lucruri, pentru că vei suporta consecințe mai puțin plăcute:
- e bine să se evite bârfa, mânia sau răzvrătirea, pentru că cei care vor proceda așa vor fi urmăriţi de ghinion timp de 5 ani de zile;
- dacă ai grijă de treburile gospodărești sau lucrezi în această zi, vei avea parte de chin în ziua morții;
- cei care își găsesc îndeletniciri sau munci în această zi sfântă, păcătuiește grav, iar în ceasul morții se vor chinui până la ieșirea sufletului din trupul fizic;
- cei ce țin post cu ocazia acestei sărbători, vor fi feriți de boli sau lovituri.
8 Noiembrie / Pomeniți și onorați în această zi
Tot în această zi, Sinaxarul menționează că se face pomenirea mai multor părinți mărturisitori creștini din Anglia, Germania, Scoția, Siria, Rusia și Franța, dar și Adormirea Cuviosului Visarion (Toia), protosinghel de la Mănăstirea Lainici (România, n. 1882 – +1951).
În loc de concluzie, o invitație ...
pentru că uniți, colaborând și împărtășind ceea ce aparține neamului nostru, putem da mai departe moștenirea pe care am primit-o de la străbuni
În procesul de documentare pentru scrierea acestui articol, am apelat la numeroase resurse offline și online, străduindu-mă să selectez tot ceea ce am considerat relevant. Mi-e greu să cred că nu există și alte tradiții populare mai puțin cunoscute și despre care nu s-a scris.
Așadar, dacă știți și alte tradiții populare, superstiții sau obiceiuri românești legate de sărbatoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, îmi puteți scrie pe adresa [email protected].
M-aș bucura nespus ca ajutorul vostru să completeze acest articol și să putem povesti tuturor despre bogăția și diversitatea tradițiilor românești.
Arhanghelii Mihail și Gavriil / Rugăciuni și articole
pentru diferite nevoi ale vieții de zi cu zi, însoțite și de explicații acolo unde acestea sunt necesare.
Bibliografie / Tradiții și obiceiuri. Calendarul popular.
- Băncescu, Iuliana (coordonator); Petrică, Oana-Gabriela; Paraschiv, Mirela; Ciorcilă, Mihaela; Gafița, Mihnea (2006) Obiceiuri tradiționale din România – Sărbători în Imagini. Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
- Colta, Elena Rodica (2017) Sărbători și datini de peste an : o anchetă transfrontalieră asupra culturii tradiționale. Centrul Cultural Județean Arad. București. Editura Etnologică
- Ghinoiu, Ion (2013) – Sărbători și obiceiuri românești. București. Editura Elion.
- Ghinoiu, Ion (2017) – Calendarul țăranului român. Zile și mituri. București. Editura Univers Enciclopedic.
- Gorovei, Artur și Ciausanu, Gh.F. (2013) Credințe și superstiții românești. București. Editura Humanitas.
- Olteanu, Antoaneta (2009) Calendarele poporului român. București, Editura Paideia.
- Voronca, Niculița Elena (1998). Datinile și credințele poporului român adunate și așezate ân ordine mitologică. Iași. Editura Polirom.
Notă: Articol publicat inițial pe 1 noiembrie 2017 și actualizat de pe 9 noiembrie 2019.