Pentru că astăzi, 24 iunie, sărbătorim, Ziua Universală a Iei, o vom onora prin gânduri frumoase și citate, culese cu grijă. Pentru ochiul cunoscătorilor, costumul tradițional și ia românească reprezintă chintesența sufletului românesc, brodată cu sudoare și iubire de bunicile și străbunicele noastre. Poartă în mod miraculos, manifestă și dau glas ADN-ului nostru strămoșeșc.
De ce iubim IA și pe Maria, Regina României
cea care a iubit portul popular
Am decis să deschidem această colecție de citate care vorbesc despre importanța, rolul și simbolismul iei românești cu gândurile celei care a fost Maria, Marea Regină a României, întregitoarea de neam, iubitoarea și ambasadoarea portului nostru popular.
„Iubesc costumul românesc, îl găsesc nespus de frumos. În el este cuprins sufletul, răbdarea și gustul pentru frumos al femeii române. Este o adevărată poezie țesută în culori și forme. Când îmbrac costumul național, nu mă simt regină, ci o fiică a acestei țări. Este puntea care mă leagă de poporul meu.”
– Regina Maria a României
Ce spun despre IE cunoscătorii ...
Portul ţăranului român este oglinda unei spiritualităţi şi a unei estetici trainic zidite şi foarte vechi. Frumuseţile lui au izvorât din mii de gânduri, au curs printr-o pulbere de mâini, au fericit şiruri de vieţi, dar au rămas aceleaşi din adâncimi de vremuri tracice. El este portul dac, al omului nostru de astăzi de la munte. Strămoşii îl purtau cu o demnitate care în general nu se învesteşte în haină, ci în însemnele unei nobleţi. Cu ele, ei au trecut prin cenuşa fumegândă a atâtor tragedii de neam. Împrejurările aspre ale istoriei începuturilor româneşti nu au îngăduit ca experienţa de viaţă şi filozofia să se adune în scrieri anume ale înţelepciunii, dar le-au topit în extraordinara virtute metaforică a limbii, în speciile ei paremiologice şi într-un temperament salvator. Aceleaşi vitregii au făcut, pe de altă parte, ca istoria sufletului nostru să fie codificată în frumuseţea liniştită a râurilor de pe ii, în rafinamentul maramelor diafane, în sobrietatea robustă a șubelor albe haţegane. În ele, sufletul ne poate fi citit ca într-o carte limpede. Aşa de hotărîtă a fost porunca testamentară de păstrare a portului, într-o lunga perioadă în care încercau să-l năpădească infiltraţii menite să-i surpe neclintirea, încît ea s-a constituit ca o manifestare de statornicie a firii noastre, elastică în alte probleme ale vieţii şi modulată de o inteligenţă înnăscută.
— C.D. ZELETIN
Poet, eseist, traducător, profesor doctor, medic și biofizician român
Ia, ca piesă vestimentară de referință în cultura și în civilizația românească, este un purtător de amprente, o carte de identitate. Veșmântul acesta seamănă cu o scriitură, seamănă cu o pictură de bună calitate, pentru că ia are puterea de a te fascina, pentru că e originală, e nemaiîntâlnită, e stranie până la un punct, pentru că e altfel decât știe toată lumea.
— DOINA IȘFĂNONI
Etnolog la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti
Portul popular, ca o amprentă vie purtată pe trup, este o componentă definitorie a identității unui popor, căruia îi dă unitate și sens, vorbind despre ceea ce îl face aparte și lărgindu-i orizontul istoric. Costumul tradițional, prin podoabele, materialele, culorile și croiala elementelor sale, oglindește locul omului în sat, felul în care înțelege viața și sensibilitățile sale. Piesele și materialele care com- pun portul popular tradiţional, precum și particularitățile sale, au luat formă din nevoia omului de a-i fi de folos, dar și pe plac, în traiul de zi cu zi. Veșmintele s-au adaptat naturii, mai cu seamă climei, dar și ocupațiilor și meșteșugurilor sătești, evoluând în funcție de anumiți factori care au țesut o imagine însuflețită a locului și a oamenilor lui.
— Dr. IOAN PRAOVEANU
Cercetător ştiinţifiic, doctor în etnografie
Costumul popular este un preţios document artistic, social şi istoric.
— LEOCADIA ȘTEFĂNUCĂ
Autoare, cercetătoare și culegătoare de folclor românesc
Costumul popular este un document de cultură materială şi spirituală, un limbaj purtător de mesaj artistic, a cărei evoluție respectă şi se supune mutațiilor economice, sociale, morale şi estetice. (…) Cercetarea costumului popular, a culorilor, a motivelor ca şi aceea a formelor, deschide un orizont larg asupra procesului de evoluţie culturală, de gândire și exprimare plastică a meşterilor populari din trecut. Valorificând tradiţia, artistul popular este reprezentantul unei culturi, pe care a moștenit-o și pe care o transmite grupului infinit al urmașilor culturali. În opera de artă el exprimă concepţiile şi gesturile comunităţii săteşti din care face parte, determinînd circulaţia intensă a aceloraşi motive şi tipuri de motive din care motononia decorativă dispare.
— EMILIA PAVEL
Etnograf şi etnolog
Cămașa națională, piesa de bază a costumului românesc, concepută la mijlocul secolului al XIX-lea de către doamnele din elită, vorbește cea mai curata limba românească. Ea are subiect, predicat, atribut și complement și se adresează tuturor românilor atât prin compoziția croiului, prin dispunerea câmpilor decorativi și a cromaticii, cât și prin semnificația motivelor folosite. Povestea genezei sale este povestea clădirii României Mari.
— SIMONA LAIU
Fondatoare, Gradina Hestiei
Ce spun despre IE creatorii de modă
La final, câteva gânduri care se potrivesc bine cu 24 iunie, Ziua Universală a Iei, venite de la străinii care și-au găsit inspirație în portul tradițional românesc.
O ie românească nu aparține unei perioade anume. Toate haine tradiționale sunt transmise din generație în generație, rămânând întotdeauna la modă.
— YVES SAINT LAURENT
Fashion Designer
Purtați cămașa românească tradițională. Este atât de la modă încât a inspirat oameni din toată lumea și a ajuns în toate colțurile lumii.
— LI EDELKOORT
Fashion & design trend forecaster
#ZiuaUniversalăAIei #ZiuaIei #IaRomaneasca #LaBlouseRoumaine #RomanianBlouseDay #UniversalIaDay
